Stop promovarii non-culturii, kitsch-ului si prostiei!

My Danger friend

2010-12-29T11:22:00.001+02:00

Down the river
Where the ice is thin,
Danger will be there,
And peace will be within.

You'll find me beneath the sky
With my Danger friend,
Asking me "Why?"
Did I choose him.

I said "I wanna live
Having no fear,
Making my living easy
Until I disappear".

But what came after,
Only Danger knows,
Ask him about this
I'll be where the river flows.

Then I'll meet the sky
And he will meet my soul,
Danger will be down
And I will be no more.

The Tank Man un exemplu pentru noi toti

2010-11-19T20:57:00.002+02:00

Nu stiu cum sa incep.. Cert este ca acest Tank man sau omul tanc a avut curajul de a lua lumea pe umerii sai si de a incerca sa o schimbe, chiar daca a fost in zadar, cel putin sa scoata China de sub comunism. Important este ca el a luat atitudine si s-a afirmat, ca a incercat sa faca ceva. Oare de ce nu l-au sustinut si ceilalti? De ce nu au venit si ei in fata tancurilor? Pentru ca ei erau pe margine si se uitau. Singurul raspuns care imi vine in minte este frica; pura frica. Oare acestui om cum de nu i-a fost frica? A fost constient de gravitatea actiunii lui, dar nu s-a dat inapoi. Inca nu se stie ce s-a intamplat cu el dupa incident. Sunt cateva teorii...unii spun ca ar trai prin Taiwan, altii ca a fost omorat la 14 zile dupa sau la cateva luni. Dar sa fim seriosi ca stim cu totii ce se intampla cand un om este impotriva sistemului, si mai ales al comunismului. Cu siguranta a fost exectuat. Ar fi fost un pericol prea mare sa il lase in libertate, caci ar fi putut trezi si ceilalti oameni si s-ar fi ridicat. Cu toate acestea pentru a accentua ipocrizia si cruzimea sistemului comunist, identitatea acestui rebel nu este nici in prezent cunoscuta. Autoritatile au spus ca nu il recunosc, ca nu il au in baza de date. Sa ii credem? NOT! Presa se pare ca a gasit numele lui Wang Weili, un student de 19 ani, nu este ceva foarte sigur, doar o supozitie.

Un lucru de o gravitate majora este ca acest incident a fost simplu sters din istoria Chinei. Tinerii de dupa revolutia din '89 habar n-au cine a fost The Tank Man. Fiind intrebati si aratandu-li-se poza celebra cu el in fata tancurilor, unul dintre elevii intervievati a intrebat daca este o opera de arta, iar ceilalti nu au stiut.
Un lucru izbitor de asemanator se intampla si in Romania. Si ni se spune ca traim in democratie. Da? NU cred pana nu VAD !
Peste 50% dintre actualii adolescenti si oameni mai in varsta, habar nu au ce s-a intamplat cu adevarat in perioada tulbure a comunismului. Ah da..Ceausescu, ratie de paine si alimente stricte, pionieri, 23 august, securitate, si inca cateva mici hinturi. Dar ei nu habar n-au ce e ala "Fenomenul Pitesti" sau Reeducarea de la Pitesti si Gherla , nu stiu ce s-a intamplat la Aiud, la Canal, la Jilava si in celelalte inchisori comuniste. Ei n-au auzit de martirii si sfintii care au iesit din inchisori. Ei n-au auzit ce torturi le erau aplicate. Ei nu stiu cat au suferit tinerii din Elita Romaniei, doctori, filozofi, profesori, scriitori, poeti, studenti, tarani si multi altii. De ce aceste lucuri nu ne sunt spuse la ora de istorie? De ce in manual nu este scris despre ei? De ce profesorii se feresc sa ne povesteasca? De ce? De ce? De ce? De ce? Ne este cumva rusine cu ei? Ne-au stricat ei tara? Ne-au tradat? Ne-au mintit? Nu, din contra s-au jertfit pentru tara si pentru credintele lor! Sa nu mai zic de Patriarhie, ca nu vrea sa canonizeze sfintii din inchisori precum Valeriu Gafencu. Au fost aruncati la groapa comuna alaturi de toate lichelele. Dar s-au sfintit si nu au putrezit si s-au gasit trupurile lor izvorand mir. Peste altii s-a turnat beton. S-a nivelat. Atat de mare le era frica le era de ei. Asa se procedeaza cu istoria Romaniei, se toarna beton deasupra sa nu stie nimeni ce s-a intamplat cu adevarat. Suntem legati la ochi, cu un calus pus in gura.
Situatia actuala a Romaniei este un deplorabila si profund trista... Ar trebui sa facem si noi ca Tank man sa ne opunem si sa strigam cu glas tare " PE AICI NU SE TRECE !"

Recomand "Memorialul Durerii"- o istorie care nu se invata la scoala! Gasiti pe youutbe + carti de memorialistica

2010-11-18T22:21:00.004+02:00

Sonnet 116

by William Shakespeare

" Let me not to the marriage of true minds

Admit impediments. Love is not love
Which alters when it alteration finds,
Or bends with the remover to remove:
O no! it is an ever-fixed mark
That looks on tempests and is never shaken;
It is the star to every wandering bark,
Whose worth's unknown, although his height be taken.
Love's not Time's fool, though rosy lips and cheeks
Within his bending sickle's compass come:
Love alters not with his brief hours and weeks,
But bears it out even to the edge of doom.
If this be error and upon me proved,
I never writ, nor no man ever loved. ,,

Traducere Neculai Chirică:

“Unirea sufletelor mari nu are
Hotar, iubirea nu-i iubire dacă
Se schimbă când întâmpină schimbare
Sau când se pleacă celui care pleacă.
O, nu ! Iubirea-i far aprins oricând,
Furtunile şi bezna să le-nfrunte ;
Stea navelor ce rătăcesc, purtând
Comori ce nu se ştiu sub-nalta punte.
Ea nu-i nebunul timpului, chiar dacă
Obraji şi buze roşii-i cad sub coasă.
Prin vreme trece fără ca să treacă,
Oricât i-ar fi ursita de tăioasă.
De nu-i aşa şi totu-i născocire,
Nicicând n-am scris, nicicând n-a fost iubire! ,,

2010-11-17T19:31:00.008+02:00

"Când se distruge un popor?

Când scade valoarea omului şi inima se împietreşte"

Dan Puric

...Românie, unde eşti?

Basm

2010-11-16T22:09:00.000+02:00

Radu Gyr

Măi, ce Făt-Frumos blestemat am fost eu!

N-am răpus nici un zmeu,
n-am tăiat nici un cap de balaur...
În faţa mea s-au închis toţi codrii de aur.

Palatele de mărgăritare
s-au ferecat cu drugi si zăvoare.
Fântânile, cu adâncul zăcut,
mi-au dat mormoloci de băut.
Stelele mi-au intins aguridă,
grădinile, viermi si omidă...

Măi, ce Fat-Frumos blestemat am fost eu!

N-am văzut umbra Sânzenii,
mi-au ţopăit, dinainte, stârpituri si sluţenii.
La fiece pas, în tot locul,
în cârcă-mi sărea Barbă-Cot - nenorocul.

Măi, ce Făt-Frumos blestemat am fost eu!
La toate cotiturile,
mi-a smuls Strâmbă- Lemne pădurile.
Mi-a strâmbat inimă, rămurişuri, copaci
sub luna ruptă de vârcolaci.

Pe toate cărările,
Sfarămă-Piatră mi-a surpat depărtările.
Mi-a spart stâncile, munţii,
şi stemele frunţii...

În urma mea, din gol, din ruine,
doar vidma năpraznică vine,
vine, gonind, despletită în vânt
mirosind a mormânt.

Zadarnic arunc piepteni şi perii
pe-ntinsul durerii.
Nimic nu răsare
nimic nu pune hotare
între mine şi vidma cu gheare...

Măi, şi-am să dorm, am să dorm, am să dorm,
să nu ştie nimeni că dorm,
nici Uşurelul - Vântului,
nici Greul - Pământului,
nici Păsari-lăţi-lungilă.
N-aude, Na-vede, somn fără milă,
fără urmă, fără prăsilă...

Măi, ce Făt-Frumos blestemat am fost eu!

Intoarcerea lui Ulise

2010-11-15T15:04:00.000+02:00

Radu Gyr

În fruntea mesei stau cu mirt pe tâmple,
dar dorm de mult sub zidurile Troii.
Mesenii beau şi cupa mea se umple
-voi beti cu mortii şi cinstiti strigoii,
eu am rămas sub zidurile Troii . . .

Eu am rămas sub zidurile Troii
şi cu prietenii mei morti în fundul marii;
se rumenesc berbecii graşi şi boii
zadarnic în miresmele frigarii.

Eu am rămas sub zidurile Troii
sau ratacesc pe mare cu vâslasii
-întors acasa cum se-ntorc strigoii
acelora ce nu mai vin cu pasii- .

Ma pipaiti pe umeri, pe vesminte,
încredintati ca m-am întors ‘napoi;
dar eu sunt numai sute de morminte
în leşul care umblă printre voi.

Voi îmi vorbiţi de temple, de pilaştri,
despre noi zei ce-n urma mea crescură . . .
Eu vă băsmesc de morţii mei albaştri
rămaşi sub Troia sau în mari de zgură.

Uleiuri cu miros adânc de floare
sângele Troii de pe trup nu-mi spala,
caci dincolo de orice scaldatoare,
port mortii scumpi pe mine tencuiala.

În cinstea mea chemati aezi la cina
Sa mă slaveasca ca pe toti eroii ;
dar numai umbra mea cu voi închină,
eu am rămas sub zidurile Troii.

Iar când pe sânul alb al Penelopei
las fruntea în adânc culcuş fierbinte,
eu sânger încă-n lupta cu ciclopii
ori rătăcesc pe mări cu oseminte.

Cu darnice saruturi ne-ntrerupte
muierea îmi dezmiardă la-ntâmplare
pe piept, pe umăr, rănile din lupte,
crezând că urma lor nu mă mai doare.

Ci eu sunt tot o rană nevazută
şi răni sunt ochii ăştia triştii, goii . . .
Nevasta mea sau morţii mă sărută
Întorşi acasă din cenuşa Troii ?

Din nou mă văd pe valuri cu năierii,
din nou mă bat în spade cu strigoii.

Alunec dintre coapsele muierii
şi mă-ntorc iar sub zidurile Troii . . .

Eu am rămas sub zidurile Troii !

( Din volumul " Poezia în catuşe " )

http://www.youtube.com/watch?v=OV5cYmzsfXY

Viata sau nimic..

2010-11-14T23:38:00.003+02:00

Oamenii cu personalitati puternice determina personalitatile oamenilor slabi. Este ca o lege a naturii.
Nu ti s-a intamplat niciodata sa apara o persoana in viata ta si aceasta sa te schimbe? Sa nu mai reunosti omul care erai inainte de a cunoaste aceasta persoana? Pot fii doua posibilitati: 1. Sa iti inbunatateasca traiul. 2. sau nu. Exista exceptii cand si cei puternici au cedat, pentru ca iubirea poate inmuia si poate distruge lacate si munti, da pai inima unui om.

Trebuie sa invatam sa privim doar partea buna a lucrurilor ce ni se intampla. Fiecare lucru fie el bun sau rau are randuiala sa si preceda intamplarea altor lucruri. Cand treci prin incerari grele ce iti termina moralul, inima, fizicul, puneti intrebarea "oare de ce am trecut prin asta?" (si nu incerca sa dai acum vina pe altii pentru ce ti se intampla) si " ce pot eu invata din experienta asta, cu ce ma ajuta?". Nu gandi din start negativ, cum tindem multi sa facem. Chit ca, ti-a cazut lumea in cap, sau alte intamplari mai grave ti s-au intamplat, nu da vina pe Dumnezeu. "Ca daca El exista si...(...) nu s-ar fi ajuns aici" GRESIT!!! A pai...El nu are nici o vina. Noi suntem respinsabili si vinovati de viata noastra si de ce ni se intampla. El doar din prea multa iubire ne-a creat si pe parcursul vietii, cu toate ca poate nu am observat, El ne-a ajutat. Daca noi ii intoarcem spatele, ne asumam consecintele.

Traind intr-o lume unde raul umbla dupa bunul plac si ne poate afecta oricand, iar noi fiind niste fiinte slabe fara Dumnezeu, doar niste frunze-n vant, intorcandu-I spatele e ca si cum am intra singuri intr-o padure plina de creaturi salbatice. Dar, fiind cu El noi putem birui raul. Traind fara El tindem spre cai gresite, caci sunt doua mari cai, prea bine cunoscute: calea binelui, cea a lui Dumnezeu si calea raului, cea fara de Dumnezeu, a celor decazuti, a diavolului. Punte de mijloc intre ele nu exista. Alegerea iti determina viata. Chiar daca esti 99% cu Dumnezeu si 1% cu al' rau, inseamna ca esti 100% cu al' rau. Nu exista asa ceva. In credinta nu exista compromisuri in favoarea raului. Dar poti sa mori pentru Crezul tau.

Oamenii ce nu cred in nimic si n-au nici un Dumnezeu, sunt orbi si morti sufleteste. Ei nu vor sa vada, sa se trezeasca. Nu poti trai doar pentru bani, placeri si putere, parte materiala, caci asta nu e viata. Nu asta ne este menirea. Nu poti trai fara un scop, o credinta, un tel. Altfel.. traiesti degeaba.

Cand iti pui intrebarea indolienica "Dar eu de unde viu?Oare din maimuta?".....o lasi retorica? Ce tinzi sa crezi? Dragilor, teoria lui Darwin a fost de mult demonstrata ca avand erori. Au fost scrie carti despre ideile gresite, prost demonstrate ale lui Darwin care au facut doar sa deruteze oamenii. Va recomand o carte bine scrisa de doi romani: Ion Vladuca si Firmilian Gherasim "Ortodoxia si eroarea evolutionista". Cum puteti sa mai credeti inca minciuna cu maimutele? Adevarul este ca pana la urma cei ce cu adevarat cred ca se trag din maimuta, chiar se trag. Si cum poti sa te cobori la rang de maimuta cand esti creatia suprema a lui Dumnezeu? Cum poti sa-i desconsideri creatia? Tu, biet muritor, cu ratiune si simtiri creat dupa chipul si asemanarea Lui, ratacesti pe coclauri, unde doar raul sta la panda sa te agate in plasa lui. Trezeste-te omule! Uita-te in jur! Minuneaza-te de tine, de ce ti s-a dat, de ziua de azi! Multumeste ca ai mai apucat o zi si foloseste-o constructiv! Daca ai avut marea sansa sa primesti viata, accept-o, multumeste si traieste-o pana la capat urmand calea cea buna. Multi si-ar dori sa aiba aceasta sansa si nu o au. Gandeste-te doar la copii cei avortati. Ei nu vor cunoaste niciodata viata.

Chiar daca treci prin mari incercari, Dumnezeu sa stii ca nu iti da niciodata mai mult decat poti sa duci! Dar iti da incercarile cu un scop. Iti trage un semnal de alarma, te trezeste. El face asta din iubire ca sa te aduca pe drumul cel bun. Si mai adu-ti aminte ce ai mai pacatuit...caci.. la un moment dat pacatele ne ajung din urma.
Nu intoarce spatele lui Dumnezeu, caci vei ramane singur, iar singur nu reusesti nimic si esti doborat. Ca sa treci peste greutati accepta-le, gandeste-le si roaga-te sa-ti dea putere sa treci peste ele.

O mare prostie pe care multi oameni o considera o rezolvare este sinuciderea. Dar este total gresit! Este doar lasitate. Este o crima impotriva umanitatii si impotriva lui Dumenzeu! Fiecare viata, fiecare suflet valoreaza! Nu te lasa doborat de societate, de lume, de greutati. Infrunta-le si intotdeauna priveste partea pozitiva a ce ti se intampla. Vezi ce poti invata din ele. Continua sa mergi! Nu te lasa pentru ca la sfarsit vei fii rasplatit! Chiar daca o sa cazi, o sa fii pus la pamant, or sa te doboare, nu te lasa! Nu le da satisfactie! Ridica-te si continua sa mergi, chit ca schiopatezi! Vei fii ajutat pe parcurs daca vei tine drumul drept si stafeta sus. Vei primi intariri si noi puteri sa continui de la Dumnezeu. Important e sa nu te opresti si sa nu reununti, caci altfel ai pierdut totul. Tu doar vino cu bunavointa si fa un pas, iar Dumnezeu va face toti celalti pasi catre tine. Trebuie doar sa vada ca vrei si ai vointa.

Caci pana la urma, ce e viata asta? Doar o calatorie, o cursa pe care trebuie sa o duci la bun sfarsit fara sa trisezi. Trebuie sa fi corect. Acum depinde cum parcurgi traseul si cum termini, ca sa vezi ce te asteapta dupa..

Iertati greseala de este scrisa, nu criticati neconstructibil, caci cu infantilitate si gand bun a fost scris acest fragment.

Valoare?? Unde?!

2010-11-11T12:58:00.001+02:00

Ma deranjeaza sa vad frumosul neglijat si inlocuit cu elemente de nimic, carora le lipseste esenta. Valoarea a inceput sa-si piarda din conotatia initiala, capatand un alt sens in viziunea modificata a oamenilor. Scara ierarhica a valorilor a fost transpus pe orizontala unde frumosul si uratul au devenit egale, verticala fiind total desfiintata. Omul derutat nu mai face diferenta intre valoare si nonvaloare. Acest reflex de a recunoaste valoarea, de a face diferenta dintre bine si rau, dezvoltat pe parcursul vietii, detinut inca de la nastere, a fost incet, dar sigur amputat. Totusi in imensul ocean de suflete nu toate au suferit aceasta schimbare, ci au rams acelea cateva pe umerii carora lumea se sprijina. Caci de va disparea frumosul lumea nu va mai avea motiv de a exista si totul se va reduce la nimicul initial. Regret...

Cause..

2010-11-09T22:29:00.002+02:00

"The important thing in life is to believe that while you're alive it's never too late. No matter how bad things look...they look better awake than they do asleep. When you die, there's only one thing you want to happen. You wanna come back."

"The Jacket" (film)

Caci incotro merge lumea?

2010-11-09T18:31:00.006+02:00

Nimic de pe frontul de est. Probabil zapada le-a acoperit caile de comunicare. Vestul trece sub o patura de ceata usor galbuie si groasa, dar simt ca este o iluzie....ceva este pus la cale. Nordul este total inghetat. Nici un semn de mult timp primit de la ei. Dar sunt sigura ca vom primi vesti curand. De sud nu-mi mai vine nici sa vorbesc. De cand a fost cotropit, inamicul acolo isi face somnul. Este un pericol, nu numai pentru noi, ci pentru intrega lume, caci se poate extinde.

Noi suntem cei ce am fost abandonati de toti sa ne purtam crucea prin pustiuri luptandu-ne cu morile de vant trimise de sovietici. Iar de pustiul ar fii chiar pustiu, vai ce bine ar fii. Este mai rau! Este un pustiu intr-o mare aglomeratie de oameni.

Am ramas doar o mana de persoane renegate de societate pentru credintele, eroii, istoria si telurile noastre. Am devenit inamici nationali, iar deoarece se tem de noi, au ales cea mai buna metoda sa ne distruga: prin dezbinare, ajutati de minciuni, intrigi si torturi. Dar, ei nu cunosc sau nu vor sa accepte adevarata noastra natura, si de aceea se tem. Ei au refuzat sa mai creada; si-au acoperit urechile sa nu mai auda Cuvantul si ochii ca sa numai vada Chipul. Au fost luati, purtati departe pe valuri necunoscute si tulburi unde sufletul lor a fost pecetluit si secat de har. Dar saracii, ei nu au stiut de la inceput ca asta va urma sa se intample. Au fost mintiti, speriati, pacaliti, iar acum manipulati. Li s-a spus ca este singura cale de scapare, de supravietuire, iar ei fiind mai slabi au crezut si au fost ademeniti in plasa. Acum au devenit doar niste simple unelte ce pacalesc si ademenesc oameni la randul lor. Creierul le-a fost treptat spalat, iar memoria o parte stearsa, o parte modificata.

Dar, acolo, dincolo de negura firii ceva traieste viu intr-un alt mod si chip, asteptand rabdator si dand imbolduri oamenilor sa se trezeasca. Dar le este greu pentru ca sistemul este foarte strict si atent.
In acea multime de oameni, exista undeva in ascuns, o vapaie a unei miscari ce incearca sa schimbe ceva. Cei ce fac parte din ea, daca sunt prinsi, sunt supusi unor torturi groaznice pentru a spune adevarul, pentru a-i turna pe ceilalti camarazi si le este aplicat o reeducare la care multi nu rezista. Asa au reusit sa elimine treptat miscarea. Cand s-a ajuns la ultimul om, Pamantul s-a cutermurat si s-a umplut de lumina, iar tot ce a fost rau a disparut in neant si lumea s-a reinnoit.

Cu cat cei ce credeau cu adevarat erau eliminati, cu atat lumea se degrada mai mult. Aici s-a produs dezechilibrul si asa au pornit toate necazurile. Iar, cand s-a ajuns la ultimul om, lumea nu a mai rezistat si a trebuit curatat, caci nu mai avea rost si sens sa continuie.

Fara un scop nobil, o credinta si un suflet pur plin de har, ne vom ratacii pe cai intunecate lipsite de Dumnezeu ce ne vor duce la pieirea noastra si a sufletului nostru.

Vesti vin mereu din vest...din est...din nord, dar toate de natura rea. Sudul usor, usor a inceput sa-si puna amprenta si pe tinutul nostru, iar ai nostrii ...multi au murit urmandu-si telurile, chit ca nu au reusit sa le vada reaizate. Noi care am ramas, incercam sa le ducem la bun sfarsit, dar si noua ne este greu. Aceleasi metode de eliminare ne sunt aplicate si noua, dar intr-un mod mai subtil, mai soft, mai usor de inghitit, dar mai periculoase caci sunt nevazute. Acum razboiul este mai mult invizibil, dar existent.

Noi vom lupta, vom fi rapusi, dar vom sti ca am avut un scop, o menire pentru care a meritat sa traim si sa murim. Vom sti ca n-am trecut degeaba prin viata, vom sti ca am incercat sa schimbam ceva!

People come and go...

2010-11-09T18:25:00.004+02:00

"It's sad when the people you know become the people you knew. When you can walk right over someone like they were never a big part of your life. How you get used to be able to talk for hours and now you can barely even look at them "

Toti Cinci

2009-05-02T00:01:00.010+03:00

Din punctul meu de vedere acest spectacol ca si "Doi dintre noi" merita vazut! Am vazut piesa, am ramas profund impresionata si m-am mai dus s-o vad de cateva ori pentru ca merita. In Bucuresti din pacate piesele bune sunt rare.
Este o piesa simpla care prin tacerea ei spune multe. Cei cinci stiu sa imbine pantomima, dansul, muzica intr-un mod fabulos, impresionant. Daca esti atent la mesajele care le transmite piesa te trezesti la realitate. Mesajele sunt profunde , transpuse prin gesturi simple, normale dar de-o incarcatura emotionala ce te copleseste (asta daca te lasi coplesit). Iar despre actori...ei reprezinta oamenii frumosi!

Pentru a afla cand se joaca gasiti detalii pe www.passe-partoutdp.com

"O tragi-comedie fără cuvinte despre omul contemporan: visele, iubirile, speranţele sale traduse în dans, pantomimă, teatru. Frânturi de viaţă: priveşti, primeşti şi îţi construieşti propriul fir narativ. Concluzia îţi aparţine.

Separat, suntem : Ana Pepine, Dana Paraschiv, Ştefan Ruxanda, Paul Cimpoieru şi Silviu Man. Din punct de vedere social, cinci cetăţeni. Din punct de vedere politic, cinci voturi. Putem completa la nesfârşit: contribuabili, clienţi, consumatori... Împreună, însă, dobândim numele cel mare: Compania Dan Puric. Fiindcă dincolo de etichetele lipite de noi ca de valizele trecute prin multe vămi, suntem o mână de tineri (ah! tineretul ăsta nu mai e ce-a fost...) care cred că de pe scenă, ca de pe munte, lumea şi cerul se văd mai bine. Nimic mai mult decât nişte rămurele zvăpăiate din arborele pe care îl îngrijeşte de mulţi ani un actor care s-a încăpăţânat să creadă că poate face să crească brazi pe stânci aride.
Pentru că suntem înconjuraţi de prea multe aparenţe, am renunţat la decoruri. Pentru că în jurul nostru sunt prea multe măşti, aducem în faţa voastră un teatru fără mască. Onest. Direct. Firesc. „Toţi Cinci” vă spunem despre nebunia lumii, despre bucuria ei, despre miracolele care ne înconjoară, dar pe lângă care trecem cu toţii, din viteză, în fiecare zi. Venim să vă vorbim, tăcând, despre ceea ce nu se vede (decât cu ochiul... liber).
Pe 15 ianuarie „Toţi cinci” vă vom spune povestea dintotdeauna a omenirii, concentrată în câteva zeci de minute doldora de muzică şi culori, cu sunetele fremătătoare ale paşilor de step, cu misterul pantomimei, al dansului, al gestului spontan şi efervescent. Cinci oameni. Ca cinci degete de la o mână. Nimic din ce-i uman nu va lipsi din poveste: umorul, fericirea, nedumerirea, tristeţea, nostalgia, iertarea..."

Regia: toţi cinci
Scenografia: toţi cinci
Coloana sonoră: toţi cinci
Costume: Wilhelmina Arz
Producător: Art & Events Management
Cu: Ana Pepine, Dana Paraschiv, Silviu Man, Paul Cimpoieru, Ştefan Ruxanda

Doi dintre noi

2009-04-13T23:16:00.009+03:00

Este un spectacol ce trebuie vazut! Are acel ceva care nu prea il mai gasiti in piesele de teatru autohtone. Este de o sensibiliatete si o profunzime ce te imbata. Sunt sigura ca in orice om care a vazut acesta piesa s-a produs o schimbare, s-a imbunatatit ceva. Spectacolul nu este unul fastuos, modernist (in sens de prost gust) ci este unul modest si in acelasi timp simplu si complicat, cu un mesaj puternic!
Daca nu ati apucat sa-l vedeti inca, se joaca la Sala Rapsodia(teatrul Constantin Tanase) de pe Lipscani si programul il puteti gasi pe site-ul www.passe-partoutdp.ro .

"Spectacolul Doi dintre Noi, prezentat in limbajul teatral universal promovat in Romania de trupa Passe-Partout Dan Puric, prilejuieste desfasurarea unei sensibile demonstratii de miscare, sunet si imagine, in care gestul strict uman se imbina cu sensurile iubirii si cu istoria artelor si a muzicii pe un parcurs milenar, de la Vivaldi si Pierro della Francesca pana la ritmurile cele mai noi. Un “love story” clasic, senzual, expresiv desfasurat pe durata parcursa de cand s-a descoperit dragostea si pana azi".

Zeigeist a 3-a parte

2009-04-13T23:08:00.002+03:00

Nu-i luati in seama pe cei din spatele cortinei(Criza financiara si viitoarea dictatura masonica planetara)

Tu, eu...

2009-02-17T23:20:00.002+02:00

El
Tu eşti o undă, eu sunt o zare,
Eu sunt un ţărmur, tu eşti o mare,
Tu eşti o noapte, eu sunt o stea
Iubita mea.

Iubita
Tu eşti o ziuă, eu sunt un soare,
Eu sunt un flutur, tu eşti o floare,
Eu sunt un templu, tu eşti un zeu
Iubitul meu.

Tu eşti un rege, eu sunt regină,
Eu sunt un caos, tu o lumină,
Eu sunt o arpă muiată-n vânt
Tu eşti un cânt.

EL
Tu eşti o frunte, eu sunt o stemă,
Eu sunt un geniu, tu o problemă,
Privesc în ochii-ţi să te ghicesc
Şi te iubesc!

IUBITA
Îţi par o noapte, îţi par o taină
Muiată-n pala a umbrei haină,
Îţi par un cântec sublim încet
Iubit poet?

O, tot ce-i mistic, iubite barde,
În acest suflet ce ţie-ţi arde,
Nimica nu e, nimic al meu
E tot al tău.

Mihai Eminescu

*the photo was taken from here http://marinshe.deviantart.com/

Bvlandra theater

2009-02-02T01:37:00.001+02:00

Les crayons du monde

2009-02-02T00:55:00.008+02:00

Primavara!? I hope so!

2009-01-25T01:09:00.000+02:00

2009-01-25T00:37:00.007+02:00

Grigore Vieru (14 februarie 1935 - 18 ianuarie 2009)

Dumnezeu sa-l odihneasca!

Sunt nationalist!

Da,
îmi iubesc mama.
(E un pãcat?)
Si pruncii.
Si fratii.
Si cerul de ametist.
Ca rezumat,
Sunt na-ti-o-na-list !

Da,
graiul mi-i sfânt -
În viata mea
El nu este un simplu turist,
E chiar Patria.
Într-un cuvânt,
Sunt na-ti-o-na-list !

Da,
urãsc pe mancurt.
Mi-i dragã doina
prin care exist.
Nu mã târâi slugarnic.
Pe scurt,
Sunt na-ti-o-na-list !

Da,
hora nu vreau
sã o schimb
Pe cazacioc ori pe twist.
Port suferinta de neam
ca pe un nimb.
Sunt na-ti-o-na-list !

Da,
afirm cã-i prea mult
verde-n drapel,
Avem un drapel
prea materialist.
Mai asterneti niste
cer visãtor peste el.
Sunt na-ti-o-na-list !

Da, nesocotesc tidvele seci
Care vor sã mã cârmuie
ca artist.
Mai trag cu ochiul
la istoria noastrã. Deci
Sunt na-ti-o-na-list !

Da,
n-am vrut sã mã însotesc
cu Satan
N-am prãjit creieri umani
pe unt politist.
Omeneste întreb:
de ce am murit în Afganistan?!
Sunt na-ti-o-na-list !

Da,
vremea în care trãim
E tot mai istericã,
Îmi vine sã urlu
în muzeul satului
cu profil ateist:
"Scoateti
mitraliera
din bisericã!"
Sunt na-ti-o-na-list !

Da,
te întreb pe tine,
binevoitorule,
care-ai adus tutunul si pesticidele:
Ce ai cu surorile noastre
din câmpul cel trist -
Ai primit vreun ordin cumva,
ti-a ordonat cineva: ucide-le?!
Sunt na-ti-o-na-list !

Da,
sunt contra
plevei migratoare
Care se crede
un dar minunat.
Sunt contra sã prãsiti la noi
uzina de calculatoare -
N-am ce sã numãr, tovarãsi,
Aproape totul
mi s-a luat

Da,
aproape totul
mi s-a rãpit.
La curgerea Prutului meu
nu pot nici mãcar sã asist.
Totusi
viata mi-i dragã,
merg spre dânsa grãbit.
Sunt na-ti-o-na-list !

Radu Gyr ( 1905-1975)

2009-01-18T22:20:00.005+02:00

"Radu Demetrescu-Gyr s-a nascut în anul 1905 la Câmpulung-Muscel. Licentiat în Litere, a debutat în anul 1924 odata cu aparitia volumului Linisti de schituri, volum care s-a bucurat de o mare apreciere, atât în rândul publicului cât si al criticii românesti. Colaborator statornic în perioada dupa debut la revista Universul literar si apoi la alte reviste literare de formatie nationalista (Gândirea, Gând Românesc, Sfarma-Piatra, Decembrie, Vremea, Revista Mea, Revista Dobrogeana si altele, precum si la ziarele: Cuvântul, Buna Vestire, Cuvântul Studentesc etc.), Radu Gyr a publicat numeroase articole, studii literare si poezii."

"Demnitatea de cel mai mare Poet al Crucii, prin harul oferit de Dumnezeu, i-a revenit lui Radu Demetrescu Gyr. Deja era celebru în literatura vremii, când a intrat în “graţia” lui Carol al II-lea, şi începe şirul detenţiilor regale între 1938-1940, la Vaslui, Miercurea Ciuc (unde l-a avut alături şi pe Mircea Eliade),Râmnicu Sărat, Jilava. Universul concentraţionar, carcera, lupta, nădjdea, confraţii, Neamul îl transformă într-un “spirit liber “ cu vocaţie de jertfă. În sângele temniţei, în subteranele artere ale Neamului,în unda Doinelelor şi a Baladelor istorice, Radu Gyr transcende de la intelectualul rafinat la omul cult, la creştinul care se dăruieşte. Dimensiunea sa orfică s-a oprit la poarta închisorii, dincolo pătrunzând omul în toată plenitudinea sa religioasă. Tulburătoarea sa experienţă sufletească, zguduită de situaţiile limite ale infernului din închisoare, dă o exisgenţă moralei şi educaţiei sale creştine, dovedind un spirit înnoitor, curat, religios, român, biruitor. După o scurtă “pauză” este judecat sub Antonescu, într-un lot de 86 de intelectuali şi condamnat la 12 ani de închisoare.Începe războiul şi Antonescu îi permite pe front în prima linie… După doi ani de foc, scapă, însă foarte grav rănit. La căderea lui Antonescu, autorităţile burghezo-democratice îl pun pe lista criminalilor de război şi-l condamnă tot la 12 ani de temniţă (executaţi la Braşov şi Aiud). Eliberat la sfârşitul anului 1955, rămâne în libertate până-n 1958, când Securitatea îl condamnă la moarte, pentru poezia <>, considerat un virulent manifest anticomunist. Este pus în lanţuri un an de zile. Zi şi noapte, 365 de zile şi nopţi şi-a aşteptat sfârşitul…N-a venit. A fost eliberat în 1963, prin graţiere." Prof.drd. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU

Poezia de dupa gratii-culmea creatiei

"Creatia poetului Radu Gyr avea sa cunoasca inaltimi nebanuite in bezna temnitelor comuniste. Evolutia poeziei sale de dupa gratii poate constitui un scurt istoric ai acelor ani grei de viata inimaginabila.

Poetul scrie despre foamea continua, frigul cumplit, moartea ca prezenta zilnica, se cearta cu Dumnezeu, cere razbunare pentru ca in final sa ajunga la o liniste sufleteasca si la o credinta adanca intelegand soarta ce i-a fost rezervata si jertfa uriasa care-i sta in fata. “Crezul” sau devine crezul unei intregi tinere generatii aruncata de comunisti in "toiul beznelor adanci."

Cum isi compunea Radu Gyr poeziile in inchisoare

"Sa scrii poezii in temnita nu era un lucru prea usor. Simpla detinere a unui creion sau a unei bucati de hartie iti atrageau batai teribile si saptamani de izolare la Zarca (o celula neincalzita de 1/3m din beton, cu apa pe jos, fara pat si scaune-detinutul dormea din picioare sau pe jos).

Metodele de scriere tin de domeniul incredibilului. Detinutii foloseau bucati de sapun sau de sticla pe care se sufla praful destinat deratizarii pe care se scrijelea cu o aschie. O alta metoda de "a scrie" o constituia innodarea atei, poezii intregi "fiind insirate" pe ate smulse din zeghe sau din paturi.
Talpa de bocanc, captuseala hainelor, obloanele sau peretii celulelor au servit ca suport pentru stralucite opere literare."

Atanasie Berzescu ( Profesor inchis la Aiud impreuna cu Radu Gyr, rememoreaza pentru HotNews.ro intalnirea avuta in curtea penitenciarului cu Radu Gyr).
"Dupa primele intalniri gatuite de emotie in care abia reuseam sa articulez cuvintele am prins indrazneala si l-am intrebat cum scrie poeziile si cum face sa le tina minte pe toate.

"Pai, uite cum!", mi-a raspuns el razand de curiozitatea mea. "Stau in pat pe spate si ma uit in plafon. Fiind alb, mi-l inchipui hartia mea. Acolo, in fata ochilor, scriu versurile, asa cum vin ele din inspiratie. Si asa, strofa cu strofa, pana termin poezia. Cand ies afara, la plimbare, il iau pe unul dintre voi si-i spun poezia facuta in camera. Cel care m-ajuta mai mult este Relu Stratan.
El este biblioteca mea. El stie toate poeziile mele de aici. Mai sunt si altii care le invata, cum este Gili Ioanid. Daca se intampla sa moara unul, sa ramana altul care sa le scoata afara."
Raman cu tristetea ca noile generatii nu-l cunosc pe acest mare poet si nu isi infrumuseteaza spiritul cu aceasta poezie de o sensbilitate si traire cum nu se intalneste decat la marile genii."

Poezia lui Radu Gyr pusa pe muzica de Tudor Gheroghe

"Sensibilitatea si frumusetea poeziei lui Radu Gyr a fost pusa si mai mult in evidenta pe muzica cunoscutul rapsod Tudor Gheorghe al carui tata, Ilie Tudor, a fost camard de suferinta al poetului in inchisoarea de la Aiud.
Concertul "Cu Iisus in celula- poezia in inchisori 1941-1964" Tudor Gheorghe aduce in constiinta generatiei de astazi una dintre cele mai cumplite suferinte pe care fiinta omeneasca a trait-o vreodata."

RADU GYR

Bibliografie:

Informatiile au fost culese de pe site-urile :

http://www.radugyr.ro/

http://www.romfest.org/rost/apr_mai2004/gyr_testament.shtml

http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1005966-serial-sfintii-inchisorilor-radu-gyr-poetul-care-coborat-iisus-celula.htm

http://www.noidacii.ro/

Daca autorii acestor scrieri sunt deranjati de faptul ca am postat pe acest blog spuse de ale lor, sa-mi spuna.

Multumesc!

RADU GYR

Muzeul Satului

2008-10-27T08:45:00.000+02:00

KuMM

2008-10-22T21:49:00.001+03:00

"It's obvious that we 're going in the wrong direction,
The mirror shows the way,
But we follow it's reflection."
[Kumm- "Dancing on the wires"]

-Kumm sa faci muzica buna?
-Pai ar trebui sa-i intrebam pe cei de la Kumm. Sau ne putem da singuri seama ascultandu-le melodiile.
Kumm sunt bestiali (ai auzit Gratzy "bestiali":>)! Punct! N-ai kumm sa zici ceva urat de ei , de muzica lor, pentru ca nu ai ce!
Sunt o formatie originala , statornica , de calitate, care suna bine rau! Sau ingrozitor de bine!
Cei care nu ati ascultat nimic din muzica lor mai aveti timp s-o incercati.

www.myspace.com/kummband

Hmm....Kumm sa nu-ti placa Kumm?

Infinitul

2008-10-22T10:15:00.000+03:00

" Infinitul exista. E-acolo. Daca infinitul n'ar avea eul sau, eul ar fi hotarul sau ; n'ar mai fi infinit ; cu alte cuvinte, n'ar mai exsta. El exista. Deci are eul sau. Acest eu al infinitului e Dumnezeu.
["Mizerabilii"]

Naspa?!

2008-10-21T22:50:00.000+03:00

Am observat ca in ultimul timp cuvantul "naspa" este din ce in ce mai folosit de catre oameni in discutiile lor zilnice.
De ce? De ce oamenii folosesc foarte mult cuvantul asta?
De lene cred. Le este lene sa gandeasca, si atunci la orice pas il folosesc, in loc sa mai varieze cuvintele. Ei , folosind cuvantul "naspa" exclud din vocabularul lor celalalte cuvinte sinonime cu el, si creierul repetand acelasi cuvant in prostie, lasa deoparte sinonimele lui si in timp le uita. Un om care nu aprofundeaza, care nu afla lucruri noi, sau nu le foloseste pe cele stiute, creierul lui nu se mai dezvolta. Intai stagneaza, dupa aceea gandirea lui se reduce usor.. usor.
Bine, ca acum de la un cuvant n-o sa ramanem prosti, acesta este un exemplu mic, dar care contribuie la aceasta atrofiere a gandirii.
Acesta este doar unul dintre exemplele care dovedesc micsorarea capacitatii de gandire al oamenilor.... mai sunt o gramada.

Pe langa toate acestea, cuvantul "naspa"...este chiar "naspa". :P

Tema: Incercati pe durata unei zile sa nu mai folositi acest cuvant, si daca ati reusit inseamna ca inca mai sunteti capabili sa ganditi, daca nu...mai incercati :))